Goana dupa secretare
E greu, chiar foarte greu sa recrutezi astazi o secretara. E mai dificil decat pentru pozitii de middle si top management. E proba suprema a iscusintei in selectia de personal. Iata de ce.
Cum cauti… Networking, hmmm, nu se face! Head-hunting… nici atat! Ramanem asadar la clasicele anunturi pe clasicele site-uri e/best/my job(s), stiti voi. Se obtin sute de cv-uri… se aleg cateva zeci (lasand pe drum, cu nespusa durere in suflet, candidate care au ca hobby “muzica practicata de Nicolae Guta” sau care contribuie sarguincios la cresterea turnover-ului de personal), se invita 10, 15 persoane la interviu si vin… una sau doua. Greu, in asemenea conditii, sa faci liste scurte. In goana dupa secretare alternativele sunt un moft si singurul principiu sanatos si eficient ar fi ne-am vazut, ne-am placut, te-am angajat.
De unde insa dificultatea? Un posibil raspuns ar fi nepotrivirea asteptarilor angajatului si angajatorului fata de aceasta pozitie. Suna complicat. Tradus mai pe sleau, patronul cere prea multe, candidata se asteapta la si mai multe. Sincer vorbind, in cate cazuri un post de secretara e idealul suprem al carierei? Foarte rar. De cele mai multe ori un astfel de post e vazut doar ca o treapta de plecare in ascensiunea profesionala. Pe de alta parte insa, angajatorul vrea multe. O diploma decenta la o facultate la zi, limbi straine, organizare, macar o bruma de cunostinte de contabilitate, prezenta agreabila, minte iute. Cineva care ar implini cu succes toate aceste criterii in mod sigur tinteste mai sus. Sau nu va face secretariat multa vreme…
Goana reincepe. Iar si iar.
Postat in: Recrutare si selectie | Comentarii(2)
